http://www.mediafire.com/?acshd2bay2ava6m

Ce vă recomand: dacă îl vizualizaţi cu Adobe Acrobat Reader, atunci să faceţi câteva setări. De la View să alegeţi: Page Display – Two Page View şi bifat Show Cover Page in Two Page View. Astfel se va crea impresia răsfoirii revistei.

Evenimentul lunii îl reprezenta coproducţia româno-franceză Codin, regizată de Henri Colpi, prilej de a se publica şi un interviu. „Montajul e o şcoală a echilibrului, a măsurii, a exigenţei. […] După părerea mea filmul se naşte o dată cu scenariul, mai precis cu scenariul regizoral. Decupajul e de fapt filmul ideal, desăvârşit în toate amănuntele sale, filmul visat. Tot ce facem pe urmă nu e decât o luptă necontenită pentru salvarea acestui film ideal. Ne batem pentru scenariu ca să fie admis fără modificări, ne batem pentru actorii ideali (sunt adesea prea scumpi sau indisponibili în momentul respectiv). Ne luptăm apoi în timpul filmărilor cu condiţiile atmosferice, cu timpul care fuge, cu actorii şi colaboratorii care nu înţeleg întotdeauna , cu diverse dificultăţi materiale şi cu propriile noastre slăbiciuni. Iar în fiecare din aceste bătălii pierdem câte o frântură din filmul visat. Montajul e ultima etapă în care încercăm să-l regăsim, să-l reconstituim din frânturi.

Cinematografia italiană prilejuia publicarea de pagini consistente de analiză. „Rocco şi fraţii săi” dar şi filmele lui Fellini sunt în centru şi prilejuiesc lui Crohmălniceanu să scrie aceste cuvinte: „Am pronunţat mai înainte numele lui Dostoievski, nu fără rost. Cred că o componentă esenţială a originalităţii lui Fellini vine din această filiaţie. Pentru întâia oară câteva observaţii fundamentale făcute de genialul romancier rus asupra sufletului omenesc sunt aplicate într-o lume pe care prejudecăţile ne-au obişnuit să o socotim, prin claritate mediteraneană şi vioiciune meridională, străină de orice neguri ale conştiinţei. […] O anumită influenţă spiritualistă, poate chiar catolică, se resimte câteodată în filmele lui Fellini. Acolo unde judecata critică se opreşte, refuză să meargă mai departe pentru că ar ajunge la concluzii prea radicale, îşi caută suportul într-un soi de umanism vag de coloratură creştină. Trece câteodată ca o fantomă prin faţa obiectivului ideea graţiei divine, sugerate prin simboluri ale miracolului şi mai ales ale ingenuităţii infantile.”

Ştiaţi că Darclée avusese peste opt milioane de spectatori în URSS? Alta şi mai şi: un milion de spectatori bulgari la Băieţii noştri. Alexandru „Ducu” Darie avea patru ani pe atunci, iar tatăl său, Iurie Darie, îl avea şi pe el în vedere când desena poveşti în emisiunile televiziunii române.

Că tot veni vorba de micul ecran, apare acum şi cronica de televiziune. Apare şi caseta tehnică, unde găsim numele redactorului-şef, Ioan Grigorescu, pe care-l bănuiesc a fi celebrul scriitor şi realizator al emisiunilor cu „Spectacolul lumii”.

La sfârşit, dar nu în cele din urmă, revista îşi află şi identitatea vizuală, formatul revistei rămâne stabil iar amprenta grafică va rămâne stabilă până în decembrie 1989.

Sumarul numărului 3/1963:

1. Ion Mihu: Filmul românesc pe ecranele lumii; 2. Victor Iliu: Cerul n-are gratii; 3. Francisc Munteanu despre muna regizorală, scenariul literar şi limbajul cinematografi; 4. Ana Roman: Henri Colpi – realizatorul filmului „Codin” 6. vasile Răchită: 200.000.000!; 7. Anglia aplaudă „S-a furat o bombă”! 8. Silvian Iosifescu: Rocco şi fraţii săi 10. Al. Racoviceanu: Perspectiva asupra noului; 12. Ov.S. Crohmălniceanu: Federico Fellini; 14. Alice Mănoiu: Laurence Olivier în „Cabotinul”; Ana Roman: Vise şi adolescenţă; 16. Codin, o coproducţie româno-franceză; 18. Se filmează „Străinul”; 19. Marius Teodorescu: Ecranizări româneşti; 20. Secvenţe; 21. Gheorghe Tomozei: Irina Petrescu şi Florin Piersic în vizită la Cinema; 22. Al. Stark: Mosfilm; 23. Atanasie Toma: Un erou al timpului nostru; 24. Petru Comarnescu: Eisenstein un enciclopedist; 25. A.M.: Dincolo de mască; 26. Shirley MacLaine: „Nu vreau să fiu stea de-o zi”; Ana Maria Narti: Simone Signoret. Drumul spre înalta societate; 28. De ce aţi făcut cinema?; 29. Cu prilejul premierei filmului „Ţarcul” Armand Gatti ne vorbeşte despre funcţiile cinematografului contemporan;30. Silvia Nicolau: „Credeţi-mă, e primăvară!” De vorbă cu Iurie Darie; 31. Mignon Marinescu: Filme pentru televiziune; 32. Al.R.: Studenţii şi filmul; coperta 3. M. Derbien: Pe platourile poloneze.

Filme amintite

coperta 2: Cei doi care au furat luna; Colegii; Pamântul îngerilor;

p.1: Valurile Dunării; Homo Sapiens; Setea; Scurtă istorie; 7 arte; S-a furat o bombă; De dragul prinţesei; Darclée; Post-restant; Mândrie; Băieţii noştri; Alo, aţi greşit numărul; Festivalul Enescu; Lacul Roşu; Letopiseţul de piatră al Dobrogei; Voroneţ;

p.2: Cerul n-are gratii; Accattone;

p.3: Potemkin (Crucişătorul Potemkin); Paşi pe Lună;

p.4: Codin; O absenţă îndelungată; Un rege la New York; Misterul Picasso; Hiroşima, dragostea mea; Anul trecut la Marienbad;

p.5: Codin; O absenţă îndelungată;

p.6: Pace noului venit; O absenţă îndelungată; Apartamentul; Nouă zile dintr-un an; Flăcări şi flori; Divorţ italian; Cer senin; Insula; Soare şi umbră; Rocco şi fraţii săi; Dacă aceasta e dragostea?; Aventura; Valurile Dunării; Alo, aţi greşit numărul; Telegrame; Darclée; S-a furat o bombă; Băieţii noştri; Setea; Viaţa nu iartă; Dincolo de brazi; Ciulinii Bărăganului; Alarmă în munţi; Capul izolat; Patologia stomacului operat; Din Piatra Craiului în Făgăraş; O poveste ca-n basme; Povestiri din lumea Mării Negre; Zgribulici; Siliciul – elementul 14; Legume în seră; Însemnări din Delta Dunării; Erupţia; Două lozuri; Secretul cifrului; Turneul UEFA; Scurtă istorie; Poveste sentimentală;

p.7: Poveste sentimentală; Darclée; Valurile Dunării; Viaţa nu iartă; Secretul cifrului; Telegrame; Erupţia; Moara cu noroc; Băieţii noştri; Dincolo de brazi; S-a furat o bombă; Vacanţă la mare; Turneul UEFA; Primăvara obişnuită; Alo, aţi greşit numărul; Post-restant; Pace noului venit; Lupeni 29; Partea ta de vină;

p.8: Rocco şi fraţii săi; Ghepardul; Ossessione; La terra trema (Pământul se cutremură); Senso; Salvatore Giuliano; Bandiţii din Orgosolo; O slujbă sigură; Trecerea Rinului; Nu e pace sub măslini; În numele legii;

p.9: Rocco şi fraţii săi; În plin soare; Bunica Sabella; Vaporul lui Emil;

p.10: A fost prietenul meu; Partea ta de vină; Cinci oameni la drum; Omul de lângă tine;

p.11: Cinci oameni la drum; A fost prietenul meu; Partea ta de vină;

p.12: Nopţile Cabiriei; La Dolve Vita; Il Bidone (Escrocii); I Vitteloni; La Strada;

p.13: I Vitteloni; La Strada; La Dolce Vita; Nopţile Cabiriei; Il Bidone (Escrocii);

p.14: Cabotinul; Gustul mierii; Salut, viaţă!;

p.15: Cabotinul; Uită-te înapoi cu mânie (Priveşte înapoi cu mînie); Salut, viaţă!;

p.16-17: Codin

p.18: Străinul; Dincolo de brazi; Darclée; Celebrul 702;

p.19: Desfăşurarea; Moara cu noroc; O noapte furtunoasă; Mantaua; Hamlet; pe aripile vântului; Război şi pace; Al 41-lea; La Dolce Vita; Setea; Neamul Şoimăreştilor; Pădurea spânzuraţilor;

p.20: O duminică ploioasă; Accattone; Mama Roma; Ospăţul; Căderea imperiului roman; Konga Yo; Tata, mama, bona şi eu; Omul care trece prin zid; Onorabilul Stanislas; O dragoste de buzunar;

p.21: Ciulinii Bărăganului; Valurile Dunării;

p.22: Război şi pace; Zboară cocorii; Prieteni credincioşi; Halta; Pădurea rusă; Baia; Povestea anilor înflăcăraţi; Desna cea fermecată; Colhozul Zaria; Prietenul meu Kolka; Vii şi morţi; Svara; Tăcerea; Voluntarii; Casa în care locuiesc; Bătălie în marş;

p.23: Doamna cu căţelul; Nuă zile dintr-un an; Zoia; Marea familie; Cazul Rumeanţev; Mama; Zboară cocorii; Omul meu drag; Mantaua;

p.24: Crucişătorul Potemkin; Alexandu Nevski; Ivan cel Groaznic;

p.25: Lupeni; Tudor; Lupii la stână; Austerlitz; Tot aurul din lume; Sub acoperişurile Parisului; Parisul care doarme; A noastră e libertatea; Şi Dumnezeu a creat femeia; La belle et la bête (Frumoasa şi bestia);

p.26: Apartamentul; Drumul spre înalta societate;

p.27: Thérèse Raquin; Vrăjitoarele din Salem; Casca de aur; Drumul spre înalta societate;

p.28: Carmen de la Ronda; Ultimul meu tango; Rămâi cu mine; Un condamnat la moarte a evadat; Îngerii păcatului; Procesul Jeannei d’Arc; Bun venit domnule Marshall; Calabuig; Placido; Strigătul; Aventura; Noaptea; Eclipsa; Casa îngerului; Mâna în capcană; 12 oameni mânioşi (12 oameni furioşi); Lunga călătorie de o noapte; La pointe courte; Cléo de la 5 la 7;

p.29: Ţarcul;

p.30: Dincolo de brazi; Setea; A fost prietenul meu;

p.31: Nepoţii gornistului; Alarmă în munţi; Pe răspunderea mea; Alo, aţi greşit numărul; Băieţii noştri; Post-restant; Vacanţă la mare; S-a furat o bombă; Cupidon et comp; Ostaşii; Domnul Goe; Căldură mare; Izvoare fermecate; Nu zâmbiţi, vă rog!; Fumatul strict oprit; Pe litoral mi-a rămas inima; Plimbare cu avionul;

p.32: Sfârşitul Sankt-Petersburgului; Jurnal de vacanţă – 1962; Nouă zile dintr-un an; Cei 13; Cele 400 de lovituri;

coperta 3: Urma albă; Tăcerea; Melancoliile doamnei Hanka; Ceasul trandafirilor;

coperta 4: Codin;

Aşa că voi lămuri de data aceasta asupra dificultăţilor pe care le întămpin în procesul scanării ŞI PRELUCRĂRII. Asta şi pentru că a fost o reacţie de genul “se putea şi mai bine” referitoare la scanarea precedentă. Aştept, aşa cum am mai spus, sfaturi şi sugestii. Cuprind însă şi cîteva pagini independente pe care le consider mai interesante. Nu vă aşteptaţi pe viitor nici la numărul 4 pe 1963 pentru că este dintre cele vreo 20 care-mi lipsesc.

Scanerul pe care îl am este de format A4. Spre diferenţă însă de primul număr, mărimea revistei s-a schimbat şi de aceea sunt nevoit ca fiecărei pagini să-i fac două scanări. Cu viitoarele numere s-ar putea să fie nevoie chiar de 3, formatul devenind cel clasic al revistei. După alinierea cu ajutorul procesorului de editare a imaginilor (ACDSee, în cazul meu) rezultatul este cel ce urmează.

Cu ajutorul programului Photoshop le lipesc.

Revin la ACDSee unde le decupez şi le transform în fişiere tiff.

Abia acum vine prelucrarea cromatică folosind iarăşi Photoshop-ul. Abia ceea ce rezultă va fi materia primă pentru îmbinarea în format de revistă digitală de tip pdf sau djvu, adică alte 3-4 programe de utilizat dar mult mai puţin migăloase.

Aşa cum am spus, încarc totuşi câteva pagini.

În primul rând ca să o vedeţi pe LICA GHEORGHIU, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A jucat în vreo 5 filme (şi nu 3, cum am scris rândul trecut). Cariera artistică îi va fi oprită brusc după ascensiunea lui Ceauşescu în vărful puterii.

În al doilea rând, pentru că tot vorbi de ascensiune, iată că aflăm despre o actriţă ce nu-şi găsise reflectarea activităţii absolut deloc până atunci în RPR, Marilyn Monroe dispărută cu un an înainte, în 1962. Ca o paranteză, festivalul de la Cannes de anul acesta se deschide cu amintirea celebrei actriţe.

http://www.mediafire.com/?71o96h1n9d4d7x1

Începutul anului 1963. Ne aflăm în plin proces de liberalizare şi de derusificare. Prin viclenia lui Gheorghiu-Dej, trupele sovietice fuseseră scoase din ţară. Au urmat apoi scoaterea consilierilor sovietici, care supravegheau toate ramurile economiei şi societăţii româneşti. Au urmat apoi oprirea SOVROM-urilor, închiderea ARLUS, desfiinţarea Institutului Maxim Gorki, a editurii Cartea Rusă, a Muzeului Româno-Rus. Valurile succesive de graţieri fac ca până la 1964 să fie eliberaţi toţi deţinuţii din puşcării. Este şi anul celebrei „Declaraţii de independenţă”. Relaţiile cu statele vestice sporesc treptat şi lucurl se vede şi din tonul pe care îl au publicaţiile culturale.

Schimbări avem şi în cazul publicaţiei ce avea drept obiect cinematograful. Numită„Ecranul”, dacă mai ţin minte bine, scrisă în spiritul realismului socialist, iată că la începutul lui 1963 îşi schimbă titulatura şi formatul. Devine revista „Cinema”, cu un format temporar A4 (doar câteva luni), definitiv A3 când îşi capătă şi o amprentă vizuală definitorie, un logo ce se păstrează până la Revoluţie.

„Noua publicaţie […] va informa şi orienta marele public al iubitorilor de film, comentînd cu spirit de răspundere principalele manifestări artistice din producţia cinematografică a celorlalte ţări, de pe poziţiile marxism-leninismului, remarcând cu interes şi căldură operele cu un bogat conţinut de idei şi făurite cu talent autentic, în interesul progresului umanităţii şi al păcii între popare şi combătând cu deplină luciditate falsele valori cu care arta şi morala burgheză se prezintă în continuare pe piaţa internaţională a filmului” – scria Mihnea Gheorghiu în deschiderea publicaţiei, sub privirea pe care i-o arunca Claudia Cardinale din ilustraţia vecină articolului editorial. „revista noastră va cuteza să caute pricina erorilor de gust ale spectatorilor, să denunţe totodată în cronici şi prin alte mijloace erorile de ikustrate în filmele proaste şi să pună în lumină meritele operelor de artă adevărată şi talentul creatorilor lor”, nuanţează Victor Iliu în articolul său.

Iată şi sumarul numărului 1/1963:

1. Mihnea Gheorghiu: O artă nouă, populară; Victor Iliu: Planurile noastre; 2. Valerian Sava: Buftea la ora montajului; 4. Liviu Ciulei: Un film despre om, un film despre conştiinţă; 6. Al. Racoviceanu: Retrospectiva filmului Tudor; 8. Eugen Simion: Omul de lângă tine; 10. Iulian Mihu: Povestea anilor înflăcăraţi; 12. Pedro pleacă în Sierra – Tinerii; 13. Antoaneta Tănăsescu: Documentare româneşti; 14. Atanasie Toma: V-o prezentăm pe Silvia Popovici; 15. Lupeni, povestit de scenaristul N. Ţic; 18. Dorian Costin: Argument pentru comedia cinematografică; 22. Cineclub; 23. Ov.S. Crohmălniceanu: Andrei Tarkovski; 25. Ion Popescu-Gopo: Însemnările unui membru al juriului de la Leipzig; 26. Filmul pe glob; 31. Ana Maria Narti: Naşterea cinematografului; 32. Marius Teodorescu: 50 de ani de la realizarea primului film românesc.

Ce observăm de la început? Pagini largi sunt dedicate către două filme (Tudor şi Lupeni), care au ca numitor comun prezenţa pe generic a Licăi Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

O personalitate recent dispărută dintre noi, Liviu Ciulei, se pregătea în acea vreme de filmările pentru Pădurea spânzuraţilor. Prilej pentru a-şi aşterne câteva gânduri în revistă: „Personajele [din Marele război] nu sunt decât două secături. Sunt nişte opuşi ai noţiunii de erou şi care până la urmă ajung eroi. E teza susţinută prin antiteză”. „În comparaţie cu Titus Popovici, eu sunt oarecum baroc. Mai riguros, mai precis în construcţie, Titus îmi concentrează atenţia pe filonul principal de idei. În fond barocul are nostalgia limpezimii clasice şi de aceea colaborarea e foarte bună.”

Aflăm de la Al. Racoviceanu că filmul Tudor şi-a avut platoul de filmare la Craiova, Işalniţa şi Târgu-Jiu.

Eugen Simion (o fi actualul mare critic literar?) se prezintă pe sine ca un spectator dezamăgit în aşteptările lui de la filmul Omul de lângă tine, dezamăgiri provocate de schematismul personajelor şi atitudinilor. Şi mai ales de atitudinea mic burgheză a eroinei: „[Corina] este de părere că asupra vieţii individului nu trebuie să decidă împrejurările şi că existenţa trebuie dusă acolo unde poate fi dusă cu plăcere, că omul are, înaintea altor obligaţii sociale, obligaţii faţă de sine”.

E! Uite că aflăm şi de un oarecare inginer Sergiu Nicolaescu întors de la Moscova cu Premiul de excelenţă pentru culoare şi filmări speciale oferit în cadrul Congresului Uniunii Internaţionale a asociaţiilor de tehnică cinematografică (UNIATEC) 1962. Se poate pune la „Ştiaţi că…” Ştiaţi că SN a fost inginer? Dar ştiaţi şi că a urmat un timp Institutul de arte plastice?

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne transportăm cu 50 de ani în urmă. Şi să spunem că ni s-ar băga în faţă încă un film sovietic iar realizatorul ar fi elogiat. „Tot rusnaci? Ni s-a aplecat de atîţia!”, am fi exclamat noi vorbind în surdină. Da, dar regizorul cu pricina este Andrei Tarkovski. „O săptămână după ce am văzut Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori) am umblat cu imaginile filmului în minte.”, scrie Ov.S. Crohmălniceanu, asta deşi lirismul cinematografic îi inspira în genere o deosebită neîncredere. „Tarkovski nu face caligrafie cinematografică, ci poezia lui e ca la Rimbaud, iluminare, adică act dramatic de cunoaştere”, încheie criticul articolul laudativ.

Pe unii muzicieni i-a marcat în zilele acelea un film total neînsemnat, un musical cu Cliff Richard – Tinerii. Atât de entuziasmaţi au fost încât au dat naştere rock-ului românesc. N-au băgat în seamă că este „o mistificare evidentă a realităţii societăţii capitaliste”.

Observăm că axele cinematografiei duc fie la producţia internă, fie la Marele vecin, fie la ţările socialiste frăţeşti şi, pe cât se poate, la autorii progresişti din ţările „capitaliste”. Dar NUMAI din Europa. SUA lipsesc. În totalitate? NU! Există o excepţie! Care se numeşte Kirk Douglas. Şi care o ţine în braţe pe… Silvia Popovici! Ce neobrăzare. Chemaţi-l repede pe Florin Piersic. Fotografia este urma vizibilă a unui turneu al artiştilor români în SUA lăsat (şi cu) urmări politice. „Cine vrea să înţeleagă va înţelege”. Şi apoi faceţi cu ochiul.

Şi să tragem linie.

Ce avem? Două din cele trei filme în care a jucat Lica Gheorghiu. Pregătirile pentru producţia cu care Ciulei va câştiga premiul pentru regie la Cannes. Numele unui inginer premiat pentru documentarele sale. O mişcare rock ivită dintr-un film oarecare. Şi un instantaneu foto cât un mesaj politic.

Filme amintite

coperta 2: A fost prietenul meu; Bărăgan; Cerul n-are gratii; Codin

p.2: Tudor; Vacanţă la mare; Doi băieţi ca pâinea caldă; Lupeni; Codin; A fost prietenul meu; Bărăgan, Cerul n-are gratii; Partea mea de vină; Ţărmul n-are sfârşit

p.3: Absenţă îndelungată; Un rege la New York; Hiroşima, dragostea mea; Anul trecut la Marienbad; Codin

p.4: Pădurea spânzuraţilor; Marele război; Iluzia cea mare; Nimic nou pe frontul de vest; Ceapaev; Scior; Parhomenko

p.5: Pădurea spânzuraţilor; Marele război

p.6-7: Tudor

p.8-9: Omul de lângă tine

p.10: Povestea anilor înflăcăraţi

p.11: Povestea anilor înflăcăraţi; Poemul mării; Arsenal; Alexandr Nevski; Ivan cel Groaznic

p.12: Pedro pleacă la război; Tinerii; Ultimul meu tangou; Acord final

p.13: O primăvară obişnuită; Detunata; Lacuri glaciare; Legume în seră; Scocile n-au vorbit niciodată; Apa, pământul şi focul

p.14: La mere; Darclee

p.15-17: Lupeni

p.18: Post-restant; Băieţii noştri; Nu vreau să mă-nsor; Faust; S-a furat o bombă; Dictatorul

p.19: S-a furat o bombă; Post-restant; Toată lumea râde, cântă şi dansează; Marile manevre

p.21: Austerlitz; Cartouche; Magistratul

p.22: 8 minute; Cine este vinovat; Tăticul meu; Concediul pe schi; Caut o idee; Şarja păcii; Sfârşit de an şcolar; Început de drum

p.23: Compresorul şi vioara; Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.24: Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.25: Vulpea neagră; Suntem fascişti; 80000 de spectatori; S-a furat o bombă

p.26: Balada Soldatului; Dar dacă aceasta e dragostea?; Pădurea vieneză; Octombrie la Paris; O maimuţă în iarnă; Capcana lupilor; Dorinţa; Moralitatea Doamnei Dulska; Păianjenul de aur; Duminică, zi de lucru; Orizonturi verzi; Baronul Munchausen; Tom Jones

p.27: Nu vă adăpostiţi când plouă; Omul cu două feţe; Mina von Barnhelm; Doi soldaţi; Cintezoiul; Phaedra; Post-restant; S-a furat o bombă

p.28: Cîntece interzise; Comoara; Puştoaica; Băştile roşii; Cuţitul din apă; Comedianţii; Suzana şi băieţii

p.29: Procesul maimuţelor; Sechestraţii din Altona; Divorţ italian; Viaţa fără ghitară; A-şi trăi viaţa (Vivre sa vie); Eva

p.31: Plecarea muncitorilor de la lucru; Sosirea trenului în gara La Ciotat; Micul dejun al lui Bebe; Grădinarul stropit

p.32: Războiul Independenţei; Ţigăncuşa de la iatac

coperta 3: Cinci oameni la drum; Partea ta de vină; Ţărmul n-are sfârşit; Vacanţă la mare

coperta 4: Balada Soldatului; Dacă aceasta e dragostea?

Cel de care ne ocupăm se înfăţişează pe copertă cu Uma Thurman, protagonista filmului “Kill Bill” ce urma să fie difuzat.

În pagina 3 aflăm editorialul lui Emanuel Lăzărescu, “De ce mergem la film?”. Paginile 4 şi 5 conţin un grupaj pe ştiri pe scurt realizat Liviu Bărsan: “Edward Norton – Un cowboy îndrăgostit“, “Susan Sarandon – Mama salvatoare”, “Clint Eastwood – Antrenorul de box“, “Steven Soderbergh – Trăiască Che Guevara“, “Adrien Brody – renaşterea lui King Kong“, “Willem Dafoe – Pe urmele lui Vin Diesel“, “Keanu Reeves – O personalitate dublă“, “Pink – Remember Janis Joplin“, adică despre filmele “Down in the Valley“, “Elizabethtown”, “Million Dollar Baby“, “Che“, “King Kong“, “XXX : State of the Union“, “A Scanner Darkly“.

Box Office-ul sfârşitului de mai 2004 din SUA şi România îl aflăm în pagina 6.

Urmează filmele ce urmau a fi difuzate în luna iunie, mai pe larg – “Kill Bill : Volumul 2“, “50 First Dates” (Mereu la prima întâlnire), “Dawn of the Dead” (Dimineaţa morţii), “Harry Potter and the Prisoner of Azkaban” (Harry Potter şi prizonierul din Azkaban), “The Girl next Door” (Fata din vecini), “Godsend“, “The Punisher” (Justiţiarul), “Underworld” (Lumea de dincolo) – sau mai pe scurt – “Sylvia“, “Elephant” (Elefant), “Son Frere” (Fratele său), “Spy Kids 3D : Game Over“, “Monster” (Monstru) – cât şi inserturi dedicate lui Adam Sandler (“Abia acum îmi dau seama cât de urât sunt!“) şi lui J.K. Rowling (“Creatoarea lui Harry Potter“). Semnează Matei Alexandru Mocanu, Cristi Ţone, Emanuel Lăzărescu şi Tudor Stoenescu.

În paginile 26-27 ne aşteaptă surpriza întâlnirii unui interviu cu Cristian Nemescu realizat de Alexandra M. Păun. Aflăm că tocmai lucra la un scenariu de lung metraj, posibil o coproducţie. Nu este de acord cu existenţa unui “conflict dintre generaţii” ci mai curând vedea conflictele provenind din considerente de moralitate. Pentru cei ce nu ştiu , Nemescu moare peste doi ani, pierind într-un accident de maşină. Filmul despre care este vorba aici va fi finalizat prin munca celor de la montaj şi va fi intitulat “California Dreamin’ Nesfârşit“.

În paginile 28-29 dăm de o altă personalitate dispărută între timp, Alex. Leo Şerban, care în corespondenţa trimisă de la Festivalul de la Cannes (“Kill Cannes Vol. 1“) are remarci foarte virulente împotriva alegerilor făcute de preşedintele juriului Quentin Tarantino.

Dăm apoi nas în nas cu noutăţile ce urmau a fi văzute în luna iulie: “Hellboy” (Hellboy – Eroul scăpat din infern”, “Mean Girls“, “The Human Stain“, “Spider-Man 2″ (Omul-Păianjen 2), “Around the Worl in 80 Days” (Ocolul Pământului în 80 de zile), “The Ladykillers“.

Un medalion despre Bette Davis semnează Tudor Stoenescu (“Monştri sacri şi nu numai“) în pagina 34 pentru ca în pagina următoare Matei Alexandru Mocanu să prezinte în articolul “Iconoclast. Visul american interzis”, filmul lui Terry Gilliam, “Fear and Loathing in Las Vegas“.

Şi, ca o revistă comercială ce se află, urmează lungi pagini cu publicitatea făcută noilor (pe vremea aceea) apariţii de videocasete şi DVD-uri.

Este o imagine destul de clară a invaziei de producţii americane cu care erau inundate cinematografele de acum câţiva ani. La fel ca şi azi.

Puteţi descărca întreaga revistă scanată (în format atât pdf cât şi dejavu) de aici:

http://www.mediafire.com/?4ern5zdrtoh1512

Sau puteţi arunca ochii pe câteva pagini pe care le postez direct:

Pentru că am şi alte publicaţii cu acest specific şi din perioada interbelică, şi din cea proletcultistă.

Pentru că aşteaptă să fie scanate.

Pentru că aşteaptă să fie discutate.

Pentru că fiecare număr reprezintă un eşantion al unei epoci.

Pentru că nu trebuie să uităm nici bunele, nici relele.

Şi pentru că ne bate la cap Nostalgia!

Here are some suggestions for your first post.

1. You can find new ideas for what to blog about by reading the Daily Post.
2. Add PressThis to your browser. It creates a new blog post for you about any interesting  page you read on the web.
3. Make some changes to this page, and then hit preview on the right. You can always preview any post or edit it before you share it to the world.