Tag Archive: Ion Bessoiu


Cinema – 01×07 – Iulie 1963

Gata ! Am renunţat la Mediafire. Îmi blocaseră linkurile. Spuneau că aş fi încălcat drepturile de autor. Deşi revista face parte din patrimoniul naţional şi a fost editată de guvernul de atunci al României, adică de comunişti. Mai curând cred că vreun „prieten” şi-a băgat coada.

Dar am trecut pe Rapidshare iar mai jos aveţi linkul de unde puteţi descărrca revista sub format pdf şi djvu. Dacă iar se întâmplă nereguli vă rog să mă conatctaţi, fie prin comentariu postat la articol, fie pe mail.

http://rapidshare.com/files/2881565247/Cinema_01x07%20-%20Iulie%201963.rar

Pentru început, vreau să vă spun că odată cu scanarea revistei m-am purces şi spre vizonarea unora dintre filmele la care se face referire printrânsa. Aşa stau lucrurile cu filmele lui Fe sica şi Fellini, despre care s-au ocupat numere anterioare; un film pomenit în legătură cu Festivalul de la Moscova („Le Quoatro Giornate di Napoli”) m-a entuziasmat aşa de tare încât i-am tradus subtitrarea şi am încărcat-o pe http://www.titrari.ro. Dar legat de numărul de faţă nu pot să nu vă îndemn să faceţi şi voi la fel în ceea ce priveşte „Maica Ioana a îngerilor”, adică să-l priviţi. Este fascinant şi ridică probleme. Se observă acest lucru şi din comentariul negativ pe care-l făcea Crohmălniceanu acestui film. Este o operă de artă, un „must seen” cum s-ar zice.

… Şi tot îmi vin fragmente în ochi. Ici chipul Anei Szeles, colo un posibil Tudor Şoimaru întruchipat de Ilarion Ciobanu (ceea ce nu s-a întâmplat), pe o paginăun portret al Leopoldnei Bălănuţă; petru Comarnescu ocupându-se de arta lui Geza Vida – autorul viitoarelor sculpturi de la Moisei şi Carei; mai încolo părerile lui Eugen Barbu despre scenariu şi film („Un film mare se face pe un scenariu scris de Shakespeare, în regia lui Eisenstein, cu imaginea lui Figueroa, pe muzica unui Beethov al cinematografiei”). Silvia Popovici şi Emanoil Petruţ sunt în luna aceasta oaspeţii redacţiei. Şi tot acum se face şi o timidă prezentare a cinematografiei de peste ocean. Atât a celei „capitaliste” dar ma cu seamă a celei „progresiste”. În general vigilenţa se păstrează în tonul revistei („Principala preocupare a realizatorilor” – scria Paul Cornea cu nişte pagini mai înainte – „pare a fi aceea de a şoca printr-o povestire cu incidente neverosimile, de obicei cu înţelesuri simbolice, prin pictarea unor caractere violente, printr-un stil cinematografic abrupt şi atât de delirant încât provoca dificultăţi nu numai omului de rând […] ci şi criticului avizat. Mă refer la filme ca Păsările de Hitchcock sau Abisuri de Nicos paptakis.” Dacă nu ştiţi cine este Paul Cornea, aflaţi că este părintele celui care îşi arunca fierea pe sticla televizoarelor la moartea lui Păunescu.)

Din articole care ar fi trecute cu vederea la o privire superficială aflăm şi care sunt acele producţii de succes comercial ale momentului: Vikingii, Mongolii, Cartagina în flăcări, Fanfan la Tulipe

Abia aştept să mă ocup de următorul număr. Şi sper să merg în sfârşit mult mai repede. Şi cu scanatul şi cu comentatul.

Iată sumarul:

Coperta 3. Festivalul filmului romînesc în staţiunile de odihnă; 1. Călin Căliman: De la o vară la alta; 2. G.T.: O mărturie contemporană; 3. De vorbă cu Francisc Munteanu; 4. Val. S.: „Neamul Şoimăreştilor” şi convenţiile filmului istoric; 5. Valerian Sava: Un debut: Leopoldina Bălănuţă; 6. Petru Comarnescu: Rădăcini; 6. Mircea Mohor: Verbiajul şi urmările sale; 8. Al. Racoviceanu: Marina Vlady; 9. Secvenţe; 10. Alice Mănoiu: Primul reportaj; 11. Miracolul rus; 12. Ov.S. Crohmălniceanu: Jerzy Kawalerovicz; 14. Mihnea Gheorghiu: Realismul în ofensivă; Federico Fellini: Întrezărind perspectivele; 15. Paul Cornea: Un succes care obligă; 16. Silvian Iosifescu: Michelangelo Antonioni – Aventura; 18. Scenariul de film; Eugen Barbu: O cauză comună; 19. Iulian Mihu: Fraza cinematografică; 20. Ana Maria Narti: Grigore Vasiliu Birlic; 21. Kozara; 22. Zsugán István: Noi filme în lucru la „Hunnia Film”; 23. Gh. Vitanidis: Pionierii filmului românesc. Jean Mihail; 24. Gheorghe Tomozei: Silvia Popovici şi Emanoil Petruţ în vizită la „Cinema”; 26. Noua faţă a Hollywoodului; 27. Ecaterina Grundbock: Şcoala newyorkeză; 28. Secvenţe; 30. Mircea Hulubaş: Metamorfoza unui decor; 31. Gheorghe Fischer: Interioarele filmate pe viu; 32. Al.R.: Artă şi pseudoartă; coperta 3. Filme noi.

resize01_resize

Ana Szeles

Ilarion Ciobanu

 

Eugen Barbu

Leopoldina Balanuta

resize14_resize

resize15_resize

resize36_resize

 

Filme amintite

Coperta 1: Vârsta primejdioasă; Aventura;

Coperta 2: Codin; Cerul n-are gratii; Vacanţă la mare;

P.1: Celebrul 702; Vară romantică; Omul de lângă tine; Sub cupola albastră; Partea ta de vină; Lupeni 29; Cinci oameni la drum; Vacanţă la mare;A fost prietenul meu; Carul n-are gratii; Lumină din iulie; Codin;;

p.2: Vârstă primejdioasă; Vacanţă la mare;

p.3: Cerul n-are gratii; Mingea; Furtuna; Valurile Dunării; Soldaţi fără uniformă; Partea ta de vină; Vârstă primejdioasă;

p.4: Lupeni 29; Neamul Şoimăreştilor;

p.5: Pisica de mare; Omul merge după soare; Balada soldatului; Copilăria lui Ivan;

p.6: Rădăcini – Câteva note despre Maramureş şi despre sculptorul Geza Vida;

p.7: Rădăcini – Câteva note despre Maramureş şi despre sculptorul Geza Vida; Hârtia se naşte din ape; Trotuşul şi oamenii; Tehnică nouă, oameni culţi;

p.8: Cauze bune; Patul conjugal; Furtună de vară; Infidelele; Vrăjitoarea; În umbra legii; Sentinţa; Noaptea spionilor; Prinţesa de Clèves; Climaturi;

p.9: Adorabila mincinoasă; În umbra legii; Vrăjitoarea; Vi-l prezint pe Baluev; Noi, oamenii; Primul troleibuz;

p.10: Primul reportaj; Pace noului venit;

p.11: Primul reportaj; Învierea; Tu şi camarazii tăi; Vacanţă în Sylt; Operaţia Sabia Teutonă; Miracolul rus;

p.12: Moara satului; Maica Ioana din Ordinul îngerilor (Maica Ioana a îngerilor); Adevăratul sfârşit al războiului;

p.13: Maica Ioana din Ordinul îngerilor (Maica Ioana a îngerilor); Amintiri de la Celuloza (O noapte de amintiri); Sub steaua frigiană; Omul din umbră; Adevăratul sfârşit al războiului; Tren de noapte;

p.14: Otto e Mezzo ( Opt şi jumătate; 8 ½); Noul Cristobal; Lupeni 29; Codin; Leopardul (Ghepardul); La Dolce Vita;

p.15: Opt şi jumătate (8 ½); La strada; Nopţile Cabiriei; Il Bidone; Generalul della Rovere; Aventura; Eclipsa; Leopardul (Ghepardul); Păsările; Abisuri; Şeherezada; Logodnicii; Lupeni 29;

p.16: Aventura; Eclipsa; Noaptea;

p.17: Oameni de pe malul Padului; Aventura; Cronica unei iubiri; Învinşii; Doamna fără camelii; Prietenele; Strigătul; Noaptea; Anul trecut la Marienbad; Noapte şi ceaţă; Hiroshima, dragostea mea;

p.18: Setea; Valurile Dunării; Bomba (S-a furat o bombă); Scurtă istorie; Partea ta de vină;

p.19: Cinci oameni la drum; Partea ta de vină; Atalanta;

p.20: Telegrame; Băieţii noştri;

p.21: Două lozuri; Telegrame; D’ale carnavalului; Băieţii noştri; Lumină de iulie; Kozara;

p.22: Întuneric în plină zi; Tücsök; Ochi de copil; Căluşeii; Două reprize în iad; Cântarea cântărilor; Edes Ana; Tu; Pământul îngerilor;

p.23: Trenul fantomă; Manasse; Brigafa lui Ionuţ; Ţigăncuşa de la iatac; Păcat; Lia; Povara; Viaţa unui oraş; Chemarea dragostei; Prima dragoste; Privelişti din Deltă; C.F.R. – o simfonie a muncii; Rapsodia rustică; Poporul român în luptă pentru democraţie; Naţionalizarea; Anul 1948; Cu fruntea în soare; Bulevardul fluieră vânt; Brigada lui Ionuţ; Râpa dracului;

p.24; La mere; Ora H; Furtuna; Darclée; Omul de lângă tine; Dragoste de-o seară; În sat la noi; Brigada lui Ionuţ; Secretul cifrului; Alarmă în munţi; Tudor;

p.25: Tudor;

p.26: Cleopatra; The V.I.P.’s (Oameni importanţi);

p.27: Sarea pământului; Marty; Pe Bowery (On the Bowery); Sciuscia; Hoţii de biciclete; Întoarce-te, Africa! (Come back Africa!); Umbre (Shadows); The Connection; Guns of the Trees;

p.28: Întâlnire pe ţărmul liniştit; Carmen de la Ronda; Ultimul meu tangou; Thérèse Raquin; Roma; Orele 11; Plaja; La Violetera; Hărţuitul; Umbre albe; Planeta tăcerii; Gheişa mea; Copii paradisului; Lordul muştelor ( Împăratul muştelor);

p.29: La Vita Provvisoria; Istoria revoluţiei; Un alt Cristobal; Legenda lui Paisie; Norii albi; A bout de souffle (Cu sufletul la gură); Dispreţul; Şeherezada;

p.30: Paşi spre lună;

p.31: S-a furat o bombă; Paşi spre lună; Celebrul 702; Bădăranii; Zboară cocorii; Străzile au amintiri;

p.32: Mongolii; Cartagina în flăcări; Till Eulenspiegel; Fanfan la Tulipe; Vikingii; Căpitanul Fracasse; Tudor; Volga, Volga; Toată lumea râde, cântă şi dansează; Primăvara pe gheaţă; Copilul Dunării; Tu eşti minunată; Vacanţă la mare; A fost prietenul meu;

coperta 3: Tragedia optimistă; Mecanicul Generalei; Vârsta de aur a comediei; Când comedia era rege; Revărsarea; Oameni de afaceri;

coperta 4: Porto-Franco;

Sub format pdf şi djvu puteţi descărca scanarea de aici:

https://rapidshare.com/files/Cinema_01x01_ianuarie_1963.rar

Începutul anului 1963. Ne aflăm în plin proces de liberalizare şi de derusificare. Prin viclenia lui Gheorghiu-Dej, trupele sovietice fuseseră scoase din ţară. Au urmat apoi scoaterea consilierilor sovietici, care supravegheau toate ramurile economiei şi societăţii româneşti. Au urmat apoi oprirea SOVROM-urilor, închiderea ARLUS, desfiinţarea Institutului Maxim Gorki, a editurii Cartea Rusă, a Muzeului Româno-Rus. Valurile succesive de graţieri fac ca până la 1964 să fie eliberaţi toţi deţinuţii din puşcării. Este şi anul celebrei „Declaraţii de independenţă”. Relaţiile cu statele vestice sporesc treptat şi lucurl se vede şi din tonul pe care îl au publicaţiile culturale.

Schimbări avem şi în cazul publicaţiei ce avea drept obiect cinematograful. Numită„Ecranul”, dacă mai ţin minte bine, scrisă în spiritul realismului socialist, iată că la începutul lui 1963 îşi schimbă titulatura şi formatul. Devine revista „Cinema”, cu un format temporar A4 (doar câteva luni), definitiv A3 când îşi capătă şi o amprentă vizuală definitorie, un logo ce se păstrează până la Revoluţie.

Noua publicaţie […] va informa şi orienta marele public al iubitorilor de film, comentînd cu spirit de răspundere principalele manifestări artistice din producţia cinematografică a celorlalte ţări, de pe poziţiile marxism-leninismului, remarcând cu interes şi căldură operele cu un bogat conţinut de idei şi făurite cu talent autentic, în interesul progresului umanităţii şi al păcii între popare şi combătând cu deplină luciditate falsele valori cu care arta şi morala burgheză se prezintă în continuare pe piaţa internaţională a filmului” – scria Mihnea Gheorghiu în deschiderea publicaţiei, sub privirea pe care i-o arunca Claudia Cardinale din ilustraţia vecină articolului editorial. „revista noastră va cuteza să caute pricina erorilor de gust ale spectatorilor, să denunţe totodată în cronici şi prin alte mijloace erorile de ikustrate în filmele proaste şi să pună în lumină meritele operelor de artă adevărată şi talentul creatorilor lor”, nuanţează Victor Iliu în articolul său.

Iată şi sumarul numărului 1/1963:

  1. Mihnea Gheorghiu: O artă nouă, populară; Victor Iliu: Planurile noastre; 2. Valerian Sava: Buftea la ora montajului; 4. Liviu Ciulei: Un film despre om, un film despre conştiinţă; 6. Al. Racoviceanu: Retrospectiva filmului Tudor; 8. Eugen Simion: Omul de lângă tine; 10. Iulian Mihu: Povestea anilor înflăcăraţi; 12. Pedro pleacă în Sierra – Tinerii; 13. Antoaneta Tănăsescu: Documentare româneşti; 14. Atanasie Toma: V-o prezentăm pe Silvia Popovici; 15. Lupeni, povestit de scenaristul N. Ţic; 18. Dorian Costin: Argument pentru comedia cinematografică; 22. Cineclub; 23. Ov.S. Crohmălniceanu: Andrei Tarkovski; 25. Ion Popescu-Gopo: Însemnările unui membru al juriului de la Leipzig; 26. Filmul pe glob; 31. Ana Maria Narti: Naşterea cinematografului; 32. Marius Teodorescu: 50 de ani de la realizarea primului film românesc.

Ce observăm de la început? Pagini largi sunt dedicate către două filme (Tudor şi Lupeni), care au ca numitor comun prezenţa pe generic a Licăi Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

O personalitate recent dispărută dintre noi, Liviu Ciulei, se pregătea în acea vreme de filmările pentru Pădurea spânzuraţilor. Prilej pentru a-şi aşterne câteva gânduri în revistă: „Personajele [din Marele război] nu sunt decât două secături. Sunt nişte opuşi ai noţiunii de erou şi care până la urmă ajung eroi. E teza susţinută prin antiteză”. „În comparaţie cu Titus Popovici, eu sunt oarecum baroc. Mai riguros, mai precis în construcţie, Titus îmi concentrează atenţia pe filonul principal de idei. În fond barocul are nostalgia limpezimii clasice şi de aceea colaborarea e foarte bună.”

Aflăm de la Al. Racoviceanu că filmul Tudor şi-a avut platoul de filmare la Craiova, Işalniţa şi Târgu-Jiu.

Eugen Simion (o fi actualul mare critic literar?) se prezintă pe sine ca un spectator dezamăgit în aşteptările lui de la filmul Omul de lângă tine, dezamăgiri provocate de schematismul personajelor şi atitudinilor. Şi mai ales de atitudinea mic burgheză a eroinei: „[Corina] este de părere că asupra vieţii individului nu trebuie să decidă împrejurările şi că existenţa trebuie dusă acolo unde poate fi dusă cu plăcere, că omul are, înaintea altor obligaţii sociale, obligaţii faţă de sine”.

E! Uite că aflăm şi de un oarecare inginer Sergiu Nicolaescu întors de la Moscova cu Premiul de excelenţă pentru culoare şi filmări speciale oferit în cadrul Congresului Uniunii Internaţionale a asociaţiilor de tehnică cinematografică (UNIATEC) 1962. Se poate pune la „Ştiaţi că…” Ştiaţi că SN a fost inginer? Dar ştiaţi şi că a urmat un timp Institutul de arte plastice?

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne transportăm cu 50 de ani în urmă. Şi să spunem că ni s-ar băga în faţă încă un film sovietic iar realizatorul ar fi elogiat. „Tot rusnaci? Ni s-a aplecat de atîţia!”, am fi exclamat noi vorbind în surdină. Da, dar regizorul cu pricina este Andrei Tarkovski. „O săptămână după ce am văzut Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori) am umblat cu imaginile filmului în minte.”, scrie Ov.S. Crohmălniceanu, asta deşi lirismul cinematografic îi inspira în genere o deosebită neîncredere. „Tarkovski nu face caligrafie cinematografică, ci poezia lui e ca la Rimbaud, iluminare, adică act dramatic de cunoaştere”, încheie criticul articolul laudativ.

Pe unii muzicieni i-a marcat în zilele acelea un film total neînsemnat, un musical cu Cliff Richard – Tinerii. Atât de entuziasmaţi au fost încât au dat naştere rock-ului românesc. N-au băgat în seamă că este „o mistificare evidentă a realităţii societăţii capitaliste”.

Observăm că axele cinematografiei duc fie la producţia internă, fie la Marele vecin, fie la ţările socialiste frăţeşti şi, pe cât se poate, la autorii progresişti din ţările „capitaliste”. Dar NUMAI din Europa. SUA lipsesc. În totalitate? NU! Există o excepţie! Care se numeşte Kirk Douglas. Şi care o ţine în braţe pe… Silvia Popovici! Ce neobrăzare. Chemaţi-l repede pe Florin Piersic. 🙂 Fotografia este urma vizibilă a unui turneu al artiştilor români în SUA lăsat (şi cu) urmări politice. „Cine vrea să înţeleagă va înţelege”. Şi apoi faceţi cu ochiul.

Şi să tragem linie.

Ce avem? Două din cele trei filme în care a jucat Lica Gheorghiu. Pregătirile pentru producţia cu care Ciulei va câştiga premiul pentru regie la Cannes. Numele unui inginer premiat pentru documentarele sale. O mişcare rock ivită dintr-un film oarecare. Şi un instantaneu foto cât un mesaj politic.

Filme amintite

coperta 2: A fost prietenul meu; Bărăgan; Cerul n-are gratii; Codin

p.2: Tudor; Vacanţă la mare; Doi băieţi ca pâinea caldă; Lupeni; Codin; A fost prietenul meu; Bărăgan, Cerul n-are gratii; Partea mea de vină; Ţărmul n-are sfârşit

p.3: Absenţă îndelungată; Un rege la New York; Hiroşima, dragostea mea; Anul trecut la Marienbad; Codin

p.4: Pădurea spânzuraţilor; Marele război; Iluzia cea mare; Nimic nou pe frontul de vest; Ceapaev; Scior; Parhomenko

p.5: Pădurea spânzuraţilor; Marele război

p.6-7: Tudor

p.8-9: Omul de lângă tine

p.10: Povestea anilor înflăcăraţi

p.11: Povestea anilor înflăcăraţi; Poemul mării; Arsenal; Alexandr Nevski; Ivan cel Groaznic

p.12: Pedro pleacă la război; Tinerii; Ultimul meu tangou; Acord final

p.13: O primăvară obişnuită; Detunata; Lacuri glaciare; Legume în seră; Scocile n-au vorbit niciodată; Apa, pământul şi focul

p.14: La mere; Darclee

p.15-17: Lupeni

p.18: Post-restant; Băieţii noştri; Nu vreau să mă-nsor; Faust; S-a furat o bombă; Dictatorul

p.19: S-a furat o bombă; Post-restant; Toată lumea râde, cântă şi dansează; Marile manevre

p.21: Austerlitz; Cartouche; Magistratul

p.22: 8 minute; Cine este vinovat; Tăticul meu; Concediul pe schi; Caut o idee; Şarja păcii; Sfârşit de an şcolar; Început de drum

p.23: Compresorul şi vioara; Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.24: Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.25: Vulpea neagră; Suntem fascişti; 80000 de spectatori; S-a furat o bombă

p.26: Balada Soldatului; Dar dacă aceasta e dragostea?; Pădurea vieneză; Octombrie la Paris; O maimuţă în iarnă; Capcana lupilor; Dorinţa; Moralitatea Doamnei Dulska; Păianjenul de aur; Duminică, zi de lucru; Orizonturi verzi; Baronul Munchausen; Tom Jones

p.27: Nu vă adăpostiţi când plouă; Omul cu două feţe; Mina von Barnhelm; Doi soldaţi; Cintezoiul; Phaedra; Post-restant; S-a furat o bombă

p.28: Cîntece interzise; Comoara; Puştoaica; Băştile roşii; Cuţitul din apă; Comedianţii; Suzana şi băieţii

p.29: Procesul maimuţelor; Sechestraţii din Altona; Divorţ italian; Viaţa fără ghitară; A-şi trăi viaţa (Vivre sa vie); Eva

p.31: Plecarea muncitorilor de la lucru; Sosirea trenului în gara La Ciotat; Micul dejun al lui Bebe; Grădinarul stropit

p.32: Războiul Independenţei; Ţigăncuşa de la iatac

coperta 3: Cinci oameni la drum; Partea ta de vină; Ţărmul n-are sfârşit; Vacanţă la mare

coperta 4: Balada Soldatului; Dacă aceasta e dragostea?