Tag Archive: Lica Gheorghiu


Dragi prieteni iată că reuşesc să vă readuc alt număr în faţa ochilor. Ca şi dăţile trecute găsiţi revista în întregime dacă o descărcaţi de la adresa de mai jos:

Febra pregătirilor pentru Festivalul de film de la Moscova se face simţită, România participând pe vremea aceea cu „Lupeni 29” despre care am se menţionase şi în numerele anterioare. Doar în el juca Lica Gheorghiu! Aşa că cinematografia sovietică se bucură de pagini consistente. Între altele şi un medallion Cerkasov. Şi, cu toate acestea, producţiile franceze şi italiene abundă.  „Misterele Parisului” rula pee crane. Interviu cu Charles Aznavour, decriptarea umorului lui Tati – iată latura franceză ; „Ghepardul” şi „Rocco şi farţii săi” – artileria gra italiană.

Semne de îndepărtare a „realismului socialist”? Iată ce se scrie într-o cronică la un film cu comunişti („A fost prietenul meu”): „Reproducând evenimente cunoscute, artistul are datoria de a reabilita adevărul istoric de la care s-au îndepărtat unele filme în perioada cultului personalităţii. Pentru reamintire, mii de deţinuţi politici se mai aflau în puşcării, alte mii aveau domiciliu obligatoriu în Bărăgan.

Ne apare pe hârtia publicaţiei şi Victor Rebengiuc, „acest tânăr de rară sobrietate, cu înfăţişare de licean sportiv, modest şi prietenos”.

„Tati ţinteşte să demonstreze că nu numai un individ anume, ci toată lumea, în împrejurări obişnuite, poate juca roluri de bufon”, scria Crohmălniceanu analizînd comediile lui Tati. Bine că nu a filmat în zilele noastre că ar fi dat de spitalul de nebuni!

Să vedem şi sumarul:

Coperta 3. Pe ecrane 1. Al III-lea Festival Internaţional al Filmului, Moscova 1963; Silvian Iosifescu: Un procedeu şi semnificaiile lui; 2. Şantier 63; 3. I. Kokoreva: Filmul sovietic ’63; 6. Atanasie Toma: Misterele Parisului; 7. Sanda Creţulescu: O moştenire cu bucluc; 8. Ana Maria Narti: Radu Beligan şi a şaptea artă; 10. Nicolae Ţic: Încă o dată despre scenariu; Theodor Grigoriu: Cinematograful şi muzica; Documentarul românesc la festivalul de la Moscova; 12. Maria Aldea: Un secol în 200 de minute; 14. Ella Rind: 15 minute cu Carles Aznavour; M.A.: Un film şi o fată; 16. „Lupeni 29” la Moscova; 18. Irena Harasimowicz: Gala filmului polonez; 19. Ana Roman: Podul rupt; Meridiane; 20. Alice Mănoiu: Annie Girardot; Gelu Ionescu: Renato Salvatori; 22. Valerian Sava: Autenticitate şi poezie în filmul documentar; 24. Gheorghe Tomozei: Interviu cu… Pisica de mare; 25. G.T.: Flavia Buref şi Victor Rebengiuc în vizită la Cinema; 26. Al. Racoviceanu: Un mare tragedian. Cerkasov; 27. F.Z.: Filmele marelui război; 28. Secvenţe; 30. Ov.S. Crohmălniceanu: Jacques Tati; 31. Silvia Nicolau: „Avântul tinereţii”; 32. Al.R.: Reporterii de la Oţelul Roşu; coperta 3. Filme sovietice.

Filme amintite

Coperta 1: Paşi spre lună; Lupeni 29; Leopardul (Ghepardul)

Coperta 2: Concertul mult visat; Luna de miere fără bărbat; Gangsteri şi filantropi; Dintele de aur;

P.1: A fost prietenul meu; How green was my valley (Casa din vale);

p.2: A fost prietenul meu; Marile speranţe; Mingea; Ora H; Paşi spre lună;

p.3: Război şi pace; Tragedie optimistă; Eu sunt – Cuba; În numele Revoluţiei; Moartea escadrilei; Aşteptaţi-ne la răsăritul soarelui; Caietul albastru; Lenin în Polonia;

p.4: Vi-l prezint pe Baluiev; Strada Newton nr. 1; Colhozul Zaria; Arctica fierbinte; Preţul unui om; Şurka şi prietenii săi; Trenurile dimineţii; Montorul; O bucăţică de soare; Drumuri şi răspântii; Nu călcaţi pe iarbă; Tăcerea; Scurtcircuit; Miazăzi; Ţiţinatela; Noutăţi din casa roşie; Vii şi morţi; A treia rachetă; 40 de minute înaintea zorilor; Ei mergeau spre răsărit; Război şi pace;

p.5: A treia repriză; Trei reprize în iad; Lor li se supune cerul; Înălţimi; Primăvara pe strada Zarecinaia; Kociubei; Sălbaticii; 3×2; Bătălie în marş; Prietenul nostru comun;

p.6: Misterele Parisului; Miracolul lupilor; Cocoşatul; O moştenire cu bucluc;

p.7: Misterele Parisului; O moştenire cu bucluc; Bufonul regelui; Rebelul; Râsete în paradis; Alerg după o stea; Dă-i înainte fără grijă;

p.8: Paşi spre lună; O noapte furtunoasă; Visul unei nopţi de iarnă; Răsună valea; Bulevardul „Fluieră vânt”; Lanţul slăbiciunilor; O scrisoare pierdută; Afacerea protar; Bădăranii; Celebrul 702; Lanterna cu amintiri;

p.9: O noapte furtunoasă; Visul unei nopţi de iarnă; Răsună valea; Afacerea Protar; Bădăranii; Celebrul 702; Lanţul slăbiciunilor;

p.10: Tudor;

p.11: Lupeni 29; Codin; Doi băieţi ca pâinea caldă; Cinci oameni la drum; Omul de lângă tine; Trotuşul şi Oamenii;

p.12: Leopardul (Ghepardul); Discipolul diavolului; Omul care aduce ploaia; Trapez;

p.13: Leopardul (Ghepardul)

p.14: Fata de pe drum; Paris Music-Hall; Cu capul de pereţi; Trageţi în pianist; Şoarecele din America;

p.15: Fata de pe drum; Trageţi în pianist; Escrocii; Şoarecele din America; Un taxi spre Tobruk (Un taxi pentru Tobruk); Tempo di Roma; Trecerea Rinului; Horace 61; Cele patru adevăruri; La Strada (Strada); Marele Război; La Dolce vita; Divorţ italian; Cu capul de pereţi;

p.16-17: Lupeni 29; Setea;

p.18: Podul rupt; Cântece interzise; Ultima etapă; Strada hotarului; Pe baricadă; Ei iubeau viaţa; Adevăratul sfârşit al războiului; Oraşul liber; Cenuşă şi diamant; Atentatul; Ursul alb; Întâlnire în întuneric; La noapte va muri oraşul;

p.19: Arta de a fi iubită; Podul rupt; Ziua morţilor; Inocenţii; Atentatul; Sentinţa se va da joi; Oraşul liber; Certificatul de naştere; Vocea din lumea cealaltă; Norocosul Anton; Eva nu vrea să doarmă; Gangsteri şi filantropi; Oameni importanţi; Păsările;

p.20: Rocco şi fraţii săi; Vaporul lui Emil; Vântul sudului; Bunica Sabella; I soliti ignoti (Obişnuiţii necunoscuţi)

p.21: Vântul sudului; Rocco şi fraţii săi; Era noapte la Roma; Bunica Sabella; Feroviarul şi gardianul; Vaporul lui Emil; Nopţile Cabiriei; Maigret tend un piège; Proie pour l’ombre; Smog; Recours en grace; Rendez-vous;

p.22: Rădăcini; Casa noastră ca o floare; 3×3; Trotuşul şi Oamenii; 4000 de trepte spre cer; Trei strigăte pe Bistriţa; Sonda; Contemporanul meu;

p.23: Contemporanul meu; O duminică la San-Francisco; Trei strigăte pe Bistriţa; Frumosul ne însoţeşte paşii; Cronică la Ţibulcani; Aici, Bucureştii; Tăbăcarii; 4000 de trepte spre cer;

p.24; Pisica de mare; Paşi spre lună;

p.25: A fost prietenul meu; Dincolo de brazi; Setea; Furtuna; Darclée; Mândrie; Poveste sentimentală; Omul de lângă tine; Cinci oameni la drum;

p.26: Excelenţa sa; Zile aprige; Copiii căpitanului Grant; Deputatul de Baltica; Petru cel Mare; Alexandr Nevski; Ivan cel Groaznic; Don Quijotte;

p.27: Lenin în 1918; Pavlov; Mussorgski; Rimski-Korsakoff; În numele vieţii; Dronov; Secretarul de partid; Tovarăşul P.; Curcubeul;

p.28: Coaja de banană; Moartea se cheamă Enghelchen; Mereu în cursul săptămânii; Comoara Josefei; Contele de Monte Cristo; O dată în viaţă; Alerg după o stea; Anna Zaccheo; Miracol în Alabama; Dracul şi cele 10 porunci (Diavolul şi cele zece porunci); Tata, mama, bona şi eu; Oaia cu 5 picioare; Nevăzut, necunoscut; Căpitanul Fracasse; Carambolages;

p.29: Femeile înainte de toate; Toto şi Cleopatra; Oameni şi majuri; Cleopatra; Avanti la muzica; Codin; Nemuriotoarea; Romeo Julieta şi întunericul; Laşul; Feriga de aur; Austerlitz; Lupii la stână; Divorţ italian; Tovarăşii; Onorabilul Stanislas, agent secret;

p.30: Unchiul meu; Oscar campion de tenis; Se caută o brută; Duminică veselă; Antrenează-ţi stânga; Întoarcere la glie; Silvia şi fantomele; Le Diable au corps; Şcoala factorilor; Vacanţele domnului Hulot; Jour de féte (Zi de sărbătoare);

p.31: Vacanţele domnului Hulot ; Mon Oncle (Unchiul meu); Avântul tinereţii;

p.32: Hoţii de biciclete; Roma, orele 11; Lanterna cu amintiri; Lupeni 29; Caut o idee; 8 minute; Tăticul meu; Cutia cu bomboane; Alegeri de ieri şi de azi;

coperta 3: Numai statuile tac; Călătorie în aprilie; Regina staţiei de benzină; Când copacii erau mari; Marele drum; Mi-am cumpărat un tată; Paşi spre lună;

coperta 4: Lupeni 29.

Anunțuri

Ar fi trebuit să postez aici scanarea numărului 2 pe 1963 al revistei Cinema dar… M-am trezit că avea o foaie ruptă! Aşa că tot eforttul ce îl făcusem până atunci a fost în zadar. Cel puţin până ce voi reuşi să intru într-o bună zi în posesia unei eventuale scanări a respectivelor pagini lipsă. Aşa că nu voi comenta aici asupra conţinutului, nici nu-i voi prezenta cuprinsul. Şi avea câteva lucruri interesante.

Aşa că voi lămuri de data aceasta asupra dificultăţilor pe care le întămpin în procesul scanării ŞI PRELUCRĂRII. Asta şi pentru că a fost o reacţie de genul „se putea şi mai bine” referitoare la scanarea precedentă. Aştept, aşa cum am mai spus, sfaturi şi sugestii. Cuprind însă şi cîteva pagini independente pe care le consider mai interesante. Nu vă aşteptaţi pe viitor nici la numărul 4 pe 1963 pentru că este dintre cele vreo 20 care-mi lipsesc.

Scanerul pe care îl am este de format A4. Spre diferenţă însă de primul număr, mărimea revistei s-a schimbat şi de aceea sunt nevoit ca fiecărei pagini să-i fac două scanări. Cu viitoarele numere s-ar putea să fie nevoie chiar de 3, formatul devenind cel clasic al revistei. După alinierea cu ajutorul procesorului de editare a imaginilor (ACDSee, în cazul meu) rezultatul este cel ce urmează.

Cu ajutorul programului Photoshop le lipesc.

Revin la ACDSee unde le decupez şi le transform în fişiere tiff.

Abia acum vine prelucrarea cromatică folosind iarăşi Photoshop-ul. Abia ceea ce rezultă va fi materia primă pentru îmbinarea în format de revistă digitală de tip pdf sau djvu, adică alte 3-4 programe de utilizat dar mult mai puţin migăloase.

Aşa cum am spus, încarc totuşi câteva pagini.

În primul rând ca să o vedeţi pe LICA GHEORGHIU, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A jucat în vreo 5 filme (şi nu 3, cum am scris rândul trecut). Cariera artistică îi va fi oprită brusc după ascensiunea lui Ceauşescu în vărful puterii.

În al doilea rând, pentru că tot vorbi de ascensiune, iată că aflăm despre o actriţă ce nu-şi găsise reflectarea activităţii absolut deloc până atunci în RPR, Marilyn Monroe dispărută cu un an înainte, în 1962. Ca o paranteză, festivalul de la Cannes de anul acesta se deschide cu amintirea celebrei actriţe.

Sub format pdf şi djvu puteţi descărca scanarea de aici:

https://rapidshare.com/files/Cinema_01x01_ianuarie_1963.rar

Începutul anului 1963. Ne aflăm în plin proces de liberalizare şi de derusificare. Prin viclenia lui Gheorghiu-Dej, trupele sovietice fuseseră scoase din ţară. Au urmat apoi scoaterea consilierilor sovietici, care supravegheau toate ramurile economiei şi societăţii româneşti. Au urmat apoi oprirea SOVROM-urilor, închiderea ARLUS, desfiinţarea Institutului Maxim Gorki, a editurii Cartea Rusă, a Muzeului Româno-Rus. Valurile succesive de graţieri fac ca până la 1964 să fie eliberaţi toţi deţinuţii din puşcării. Este şi anul celebrei „Declaraţii de independenţă”. Relaţiile cu statele vestice sporesc treptat şi lucurl se vede şi din tonul pe care îl au publicaţiile culturale.

Schimbări avem şi în cazul publicaţiei ce avea drept obiect cinematograful. Numită„Ecranul”, dacă mai ţin minte bine, scrisă în spiritul realismului socialist, iată că la începutul lui 1963 îşi schimbă titulatura şi formatul. Devine revista „Cinema”, cu un format temporar A4 (doar câteva luni), definitiv A3 când îşi capătă şi o amprentă vizuală definitorie, un logo ce se păstrează până la Revoluţie.

Noua publicaţie […] va informa şi orienta marele public al iubitorilor de film, comentînd cu spirit de răspundere principalele manifestări artistice din producţia cinematografică a celorlalte ţări, de pe poziţiile marxism-leninismului, remarcând cu interes şi căldură operele cu un bogat conţinut de idei şi făurite cu talent autentic, în interesul progresului umanităţii şi al păcii între popare şi combătând cu deplină luciditate falsele valori cu care arta şi morala burgheză se prezintă în continuare pe piaţa internaţională a filmului” – scria Mihnea Gheorghiu în deschiderea publicaţiei, sub privirea pe care i-o arunca Claudia Cardinale din ilustraţia vecină articolului editorial. „revista noastră va cuteza să caute pricina erorilor de gust ale spectatorilor, să denunţe totodată în cronici şi prin alte mijloace erorile de ikustrate în filmele proaste şi să pună în lumină meritele operelor de artă adevărată şi talentul creatorilor lor”, nuanţează Victor Iliu în articolul său.

Iată şi sumarul numărului 1/1963:

  1. Mihnea Gheorghiu: O artă nouă, populară; Victor Iliu: Planurile noastre; 2. Valerian Sava: Buftea la ora montajului; 4. Liviu Ciulei: Un film despre om, un film despre conştiinţă; 6. Al. Racoviceanu: Retrospectiva filmului Tudor; 8. Eugen Simion: Omul de lângă tine; 10. Iulian Mihu: Povestea anilor înflăcăraţi; 12. Pedro pleacă în Sierra – Tinerii; 13. Antoaneta Tănăsescu: Documentare româneşti; 14. Atanasie Toma: V-o prezentăm pe Silvia Popovici; 15. Lupeni, povestit de scenaristul N. Ţic; 18. Dorian Costin: Argument pentru comedia cinematografică; 22. Cineclub; 23. Ov.S. Crohmălniceanu: Andrei Tarkovski; 25. Ion Popescu-Gopo: Însemnările unui membru al juriului de la Leipzig; 26. Filmul pe glob; 31. Ana Maria Narti: Naşterea cinematografului; 32. Marius Teodorescu: 50 de ani de la realizarea primului film românesc.

Ce observăm de la început? Pagini largi sunt dedicate către două filme (Tudor şi Lupeni), care au ca numitor comun prezenţa pe generic a Licăi Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

O personalitate recent dispărută dintre noi, Liviu Ciulei, se pregătea în acea vreme de filmările pentru Pădurea spânzuraţilor. Prilej pentru a-şi aşterne câteva gânduri în revistă: „Personajele [din Marele război] nu sunt decât două secături. Sunt nişte opuşi ai noţiunii de erou şi care până la urmă ajung eroi. E teza susţinută prin antiteză”. „În comparaţie cu Titus Popovici, eu sunt oarecum baroc. Mai riguros, mai precis în construcţie, Titus îmi concentrează atenţia pe filonul principal de idei. În fond barocul are nostalgia limpezimii clasice şi de aceea colaborarea e foarte bună.”

Aflăm de la Al. Racoviceanu că filmul Tudor şi-a avut platoul de filmare la Craiova, Işalniţa şi Târgu-Jiu.

Eugen Simion (o fi actualul mare critic literar?) se prezintă pe sine ca un spectator dezamăgit în aşteptările lui de la filmul Omul de lângă tine, dezamăgiri provocate de schematismul personajelor şi atitudinilor. Şi mai ales de atitudinea mic burgheză a eroinei: „[Corina] este de părere că asupra vieţii individului nu trebuie să decidă împrejurările şi că existenţa trebuie dusă acolo unde poate fi dusă cu plăcere, că omul are, înaintea altor obligaţii sociale, obligaţii faţă de sine”.

E! Uite că aflăm şi de un oarecare inginer Sergiu Nicolaescu întors de la Moscova cu Premiul de excelenţă pentru culoare şi filmări speciale oferit în cadrul Congresului Uniunii Internaţionale a asociaţiilor de tehnică cinematografică (UNIATEC) 1962. Se poate pune la „Ştiaţi că…” Ştiaţi că SN a fost inginer? Dar ştiaţi şi că a urmat un timp Institutul de arte plastice?

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne transportăm cu 50 de ani în urmă. Şi să spunem că ni s-ar băga în faţă încă un film sovietic iar realizatorul ar fi elogiat. „Tot rusnaci? Ni s-a aplecat de atîţia!”, am fi exclamat noi vorbind în surdină. Da, dar regizorul cu pricina este Andrei Tarkovski. „O săptămână după ce am văzut Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori) am umblat cu imaginile filmului în minte.”, scrie Ov.S. Crohmălniceanu, asta deşi lirismul cinematografic îi inspira în genere o deosebită neîncredere. „Tarkovski nu face caligrafie cinematografică, ci poezia lui e ca la Rimbaud, iluminare, adică act dramatic de cunoaştere”, încheie criticul articolul laudativ.

Pe unii muzicieni i-a marcat în zilele acelea un film total neînsemnat, un musical cu Cliff Richard – Tinerii. Atât de entuziasmaţi au fost încât au dat naştere rock-ului românesc. N-au băgat în seamă că este „o mistificare evidentă a realităţii societăţii capitaliste”.

Observăm că axele cinematografiei duc fie la producţia internă, fie la Marele vecin, fie la ţările socialiste frăţeşti şi, pe cât se poate, la autorii progresişti din ţările „capitaliste”. Dar NUMAI din Europa. SUA lipsesc. În totalitate? NU! Există o excepţie! Care se numeşte Kirk Douglas. Şi care o ţine în braţe pe… Silvia Popovici! Ce neobrăzare. Chemaţi-l repede pe Florin Piersic. 🙂 Fotografia este urma vizibilă a unui turneu al artiştilor români în SUA lăsat (şi cu) urmări politice. „Cine vrea să înţeleagă va înţelege”. Şi apoi faceţi cu ochiul.

Şi să tragem linie.

Ce avem? Două din cele trei filme în care a jucat Lica Gheorghiu. Pregătirile pentru producţia cu care Ciulei va câştiga premiul pentru regie la Cannes. Numele unui inginer premiat pentru documentarele sale. O mişcare rock ivită dintr-un film oarecare. Şi un instantaneu foto cât un mesaj politic.

Filme amintite

coperta 2: A fost prietenul meu; Bărăgan; Cerul n-are gratii; Codin

p.2: Tudor; Vacanţă la mare; Doi băieţi ca pâinea caldă; Lupeni; Codin; A fost prietenul meu; Bărăgan, Cerul n-are gratii; Partea mea de vină; Ţărmul n-are sfârşit

p.3: Absenţă îndelungată; Un rege la New York; Hiroşima, dragostea mea; Anul trecut la Marienbad; Codin

p.4: Pădurea spânzuraţilor; Marele război; Iluzia cea mare; Nimic nou pe frontul de vest; Ceapaev; Scior; Parhomenko

p.5: Pădurea spânzuraţilor; Marele război

p.6-7: Tudor

p.8-9: Omul de lângă tine

p.10: Povestea anilor înflăcăraţi

p.11: Povestea anilor înflăcăraţi; Poemul mării; Arsenal; Alexandr Nevski; Ivan cel Groaznic

p.12: Pedro pleacă la război; Tinerii; Ultimul meu tangou; Acord final

p.13: O primăvară obişnuită; Detunata; Lacuri glaciare; Legume în seră; Scocile n-au vorbit niciodată; Apa, pământul şi focul

p.14: La mere; Darclee

p.15-17: Lupeni

p.18: Post-restant; Băieţii noştri; Nu vreau să mă-nsor; Faust; S-a furat o bombă; Dictatorul

p.19: S-a furat o bombă; Post-restant; Toată lumea râde, cântă şi dansează; Marile manevre

p.21: Austerlitz; Cartouche; Magistratul

p.22: 8 minute; Cine este vinovat; Tăticul meu; Concediul pe schi; Caut o idee; Şarja păcii; Sfârşit de an şcolar; Început de drum

p.23: Compresorul şi vioara; Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.24: Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.25: Vulpea neagră; Suntem fascişti; 80000 de spectatori; S-a furat o bombă

p.26: Balada Soldatului; Dar dacă aceasta e dragostea?; Pădurea vieneză; Octombrie la Paris; O maimuţă în iarnă; Capcana lupilor; Dorinţa; Moralitatea Doamnei Dulska; Păianjenul de aur; Duminică, zi de lucru; Orizonturi verzi; Baronul Munchausen; Tom Jones

p.27: Nu vă adăpostiţi când plouă; Omul cu două feţe; Mina von Barnhelm; Doi soldaţi; Cintezoiul; Phaedra; Post-restant; S-a furat o bombă

p.28: Cîntece interzise; Comoara; Puştoaica; Băştile roşii; Cuţitul din apă; Comedianţii; Suzana şi băieţii

p.29: Procesul maimuţelor; Sechestraţii din Altona; Divorţ italian; Viaţa fără ghitară; A-şi trăi viaţa (Vivre sa vie); Eva

p.31: Plecarea muncitorilor de la lucru; Sosirea trenului în gara La Ciotat; Micul dejun al lui Bebe; Grădinarul stropit

p.32: Războiul Independenţei; Ţigăncuşa de la iatac

coperta 3: Cinci oameni la drum; Partea ta de vină; Ţărmul n-are sfârşit; Vacanţă la mare

coperta 4: Balada Soldatului; Dacă aceasta e dragostea?