Sub format pdf şi djvu puteţi descărca scanarea de aici:

https://rapidshare.com/files/Cinema_01x01_ianuarie_1963.rar

Începutul anului 1963. Ne aflăm în plin proces de liberalizare şi de derusificare. Prin viclenia lui Gheorghiu-Dej, trupele sovietice fuseseră scoase din ţară. Au urmat apoi scoaterea consilierilor sovietici, care supravegheau toate ramurile economiei şi societăţii româneşti. Au urmat apoi oprirea SOVROM-urilor, închiderea ARLUS, desfiinţarea Institutului Maxim Gorki, a editurii Cartea Rusă, a Muzeului Româno-Rus. Valurile succesive de graţieri fac ca până la 1964 să fie eliberaţi toţi deţinuţii din puşcării. Este şi anul celebrei „Declaraţii de independenţă”. Relaţiile cu statele vestice sporesc treptat şi lucurl se vede şi din tonul pe care îl au publicaţiile culturale.

Schimbări avem şi în cazul publicaţiei ce avea drept obiect cinematograful. Numită„Ecranul”, dacă mai ţin minte bine, scrisă în spiritul realismului socialist, iată că la începutul lui 1963 îşi schimbă titulatura şi formatul. Devine revista „Cinema”, cu un format temporar A4 (doar câteva luni), definitiv A3 când îşi capătă şi o amprentă vizuală definitorie, un logo ce se păstrează până la Revoluţie.

„Noua publicaţie […] va informa şi orienta marele public al iubitorilor de film, comentînd cu spirit de răspundere principalele manifestări artistice din producţia cinematografică a celorlalte ţări, de pe poziţiile marxism-leninismului, remarcând cu interes şi căldură operele cu un bogat conţinut de idei şi făurite cu talent autentic, în interesul progresului umanităţii şi al păcii între popare şi combătând cu deplină luciditate falsele valori cu care arta şi morala burgheză se prezintă în continuare pe piaţa internaţională a filmului” – scria Mihnea Gheorghiu în deschiderea publicaţiei, sub privirea pe care i-o arunca Claudia Cardinale din ilustraţia vecină articolului editorial. „revista noastră va cuteza să caute pricina erorilor de gust ale spectatorilor, să denunţe totodată în cronici şi prin alte mijloace erorile de ikustrate în filmele proaste şi să pună în lumină meritele operelor de artă adevărată şi talentul creatorilor lor”, nuanţează Victor Iliu în articolul său.

Iată şi sumarul numărului 1/1963:

  1. Mihnea Gheorghiu: O artă nouă, populară; Victor Iliu: Planurile noastre; 2. Valerian Sava: Buftea la ora montajului; 4. Liviu Ciulei: Un film despre om, un film despre conştiinţă; 6. Al. Racoviceanu: Retrospectiva filmului Tudor; 8. Eugen Simion: Omul de lângă tine; 10. Iulian Mihu: Povestea anilor înflăcăraţi; 12. Pedro pleacă în Sierra – Tinerii; 13. Antoaneta Tănăsescu: Documentare româneşti; 14. Atanasie Toma: V-o prezentăm pe Silvia Popovici; 15. Lupeni, povestit de scenaristul N. Ţic; 18. Dorian Costin: Argument pentru comedia cinematografică; 22. Cineclub; 23. Ov.S. Crohmălniceanu: Andrei Tarkovski; 25. Ion Popescu-Gopo: Însemnările unui membru al juriului de la Leipzig; 26. Filmul pe glob; 31. Ana Maria Narti: Naşterea cinematografului; 32. Marius Teodorescu: 50 de ani de la realizarea primului film românesc.

Ce observăm de la început? Pagini largi sunt dedicate către două filme (Tudor şi Lupeni), care au ca numitor comun prezenţa pe generic a Licăi Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

O personalitate recent dispărută dintre noi, Liviu Ciulei, se pregătea în acea vreme de filmările pentru Pădurea spânzuraţilor. Prilej pentru a-şi aşterne câteva gânduri în revistă: „Personajele [din Marele război] nu sunt decât două secături. Sunt nişte opuşi ai noţiunii de erou şi care până la urmă ajung eroi. E teza susţinută prin antiteză”. „În comparaţie cu Titus Popovici, eu sunt oarecum baroc. Mai riguros, mai precis în construcţie, Titus îmi concentrează atenţia pe filonul principal de idei. În fond barocul are nostalgia limpezimii clasice şi de aceea colaborarea e foarte bună.”

Aflăm de la Al. Racoviceanu că filmul Tudor şi-a avut platoul de filmare la Craiova, Işalniţa şi Târgu-Jiu.

Eugen Simion (o fi actualul mare critic literar?) se prezintă pe sine ca un spectator dezamăgit în aşteptările lui de la filmul Omul de lângă tine, dezamăgiri provocate de schematismul personajelor şi atitudinilor. Şi mai ales de atitudinea mic burgheză a eroinei: „[Corina] este de părere că asupra vieţii individului nu trebuie să decidă împrejurările şi că existenţa trebuie dusă acolo unde poate fi dusă cu plăcere, că omul are, înaintea altor obligaţii sociale, obligaţii faţă de sine”.

E! Uite că aflăm şi de un oarecare inginer Sergiu Nicolaescu întors de la Moscova cu Premiul de excelenţă pentru culoare şi filmări speciale oferit în cadrul Congresului Uniunii Internaţionale a asociaţiilor de tehnică cinematografică (UNIATEC) 1962. Se poate pune la „Ştiaţi că…” Ştiaţi că SN a fost inginer? Dar ştiaţi şi că a urmat un timp Institutul de arte plastice?

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne transportăm cu 50 de ani în urmă. Şi să spunem că ni s-ar băga în faţă încă un film sovietic iar realizatorul ar fi elogiat. „Tot rusnaci? Ni s-a aplecat de atîţia!”, am fi exclamat noi vorbind în surdină. Da, dar regizorul cu pricina este Andrei Tarkovski. „O săptămână după ce am văzut Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori) am umblat cu imaginile filmului în minte.”, scrie Ov.S. Crohmălniceanu, asta deşi lirismul cinematografic îi inspira în genere o deosebită neîncredere. „Tarkovski nu face caligrafie cinematografică, ci poezia lui e ca la Rimbaud, iluminare, adică act dramatic de cunoaştere”, încheie criticul articolul laudativ.

Pe unii muzicieni i-a marcat în zilele acelea un film total neînsemnat, un musical cu Cliff Richard – Tinerii. Atât de entuziasmaţi au fost încât au dat naştere rock-ului românesc. N-au băgat în seamă că este „o mistificare evidentă a realităţii societăţii capitaliste”.

Observăm că axele cinematografiei duc fie la producţia internă, fie la Marele vecin, fie la ţările socialiste frăţeşti şi, pe cât se poate, la autorii progresişti din ţările „capitaliste”. Dar NUMAI din Europa. SUA lipsesc. În totalitate? NU! Există o excepţie! Care se numeşte Kirk Douglas. Şi care o ţine în braţe pe… Silvia Popovici! Ce neobrăzare. Chemaţi-l repede pe Florin Piersic. 🙂 Fotografia este urma vizibilă a unui turneu al artiştilor români în SUA lăsat (şi cu) urmări politice. „Cine vrea să înţeleagă va înţelege”. Şi apoi faceţi cu ochiul.

Şi să tragem linie.

Ce avem? Două din cele trei filme în care a jucat Lica Gheorghiu. Pregătirile pentru producţia cu care Ciulei va câştiga premiul pentru regie la Cannes. Numele unui inginer premiat pentru documentarele sale. O mişcare rock ivită dintr-un film oarecare. Şi un instantaneu foto cât un mesaj politic.

Filme amintite

coperta 2: A fost prietenul meu; Bărăgan; Cerul n-are gratii; Codin

p.2: Tudor; Vacanţă la mare; Doi băieţi ca pâinea caldă; Lupeni; Codin; A fost prietenul meu; Bărăgan, Cerul n-are gratii; Partea mea de vină; Ţărmul n-are sfârşit

p.3: Absenţă îndelungată; Un rege la New York; Hiroşima, dragostea mea; Anul trecut la Marienbad; Codin

p.4: Pădurea spânzuraţilor; Marele război; Iluzia cea mare; Nimic nou pe frontul de vest; Ceapaev; Scior; Parhomenko

p.5: Pădurea spânzuraţilor; Marele război

p.6-7: Tudor

p.8-9: Omul de lângă tine

p.10: Povestea anilor înflăcăraţi

p.11: Povestea anilor înflăcăraţi; Poemul mării; Arsenal; Alexandr Nevski; Ivan cel Groaznic

p.12: Pedro pleacă la război; Tinerii; Ultimul meu tangou; Acord final

p.13: O primăvară obişnuită; Detunata; Lacuri glaciare; Legume în seră; Scocile n-au vorbit niciodată; Apa, pământul şi focul

p.14: La mere; Darclee

p.15-17: Lupeni

p.18: Post-restant; Băieţii noştri; Nu vreau să mă-nsor; Faust; S-a furat o bombă; Dictatorul

p.19: S-a furat o bombă; Post-restant; Toată lumea râde, cântă şi dansează; Marile manevre

p.21: Austerlitz; Cartouche; Magistratul

p.22: 8 minute; Cine este vinovat; Tăticul meu; Concediul pe schi; Caut o idee; Şarja păcii; Sfârşit de an şcolar; Început de drum

p.23: Compresorul şi vioara; Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.24: Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)

p.25: Vulpea neagră; Suntem fascişti; 80000 de spectatori; S-a furat o bombă

p.26: Balada Soldatului; Dar dacă aceasta e dragostea?; Pădurea vieneză; Octombrie la Paris; O maimuţă în iarnă; Capcana lupilor; Dorinţa; Moralitatea Doamnei Dulska; Păianjenul de aur; Duminică, zi de lucru; Orizonturi verzi; Baronul Munchausen; Tom Jones

p.27: Nu vă adăpostiţi când plouă; Omul cu două feţe; Mina von Barnhelm; Doi soldaţi; Cintezoiul; Phaedra; Post-restant; S-a furat o bombă

p.28: Cîntece interzise; Comoara; Puştoaica; Băştile roşii; Cuţitul din apă; Comedianţii; Suzana şi băieţii

p.29: Procesul maimuţelor; Sechestraţii din Altona; Divorţ italian; Viaţa fără ghitară; A-şi trăi viaţa (Vivre sa vie); Eva

p.31: Plecarea muncitorilor de la lucru; Sosirea trenului în gara La Ciotat; Micul dejun al lui Bebe; Grădinarul stropit

p.32: Războiul Independenţei; Ţigăncuşa de la iatac

coperta 3: Cinci oameni la drum; Partea ta de vină; Ţărmul n-are sfârşit; Vacanţă la mare

coperta 4: Balada Soldatului; Dacă aceasta e dragostea?